Regulamentul numarul 9 al BNR, instituit in baza unei directive a Comisiei Europene, poate face din banci mici servicii de informatii, prin investigarea in cele mai mici amanunte a vietilor private ale clientilor. Bancile isi vor organiza aceasta activitate in functie de propria strategie interna si vor trebui sa faca dovada fata de BNR asupra modului eficient in care administreaza riscul de spalare a banilor sau chiar a posibilelor activitati de finantare a actelor de terorism, informeaza Gardianul.
Angajatii bancilor se vor „infiltra” in viata privata a clientului, fiind obligati, potrivit literei f a articolului 16 din regulamentul BNR, sa stie „circumstantele personale” ale consumatorilor de servicii bancare si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu clientii. Datele personale, cat si cele privind adresa mentionata in declaratiile facute, care nu se pot proba cu documentele necesare, se vor verifica chiar si prin observarea directa a domiciliilor
”Noua forma a regulamentului poate duce la abuzuri pentru ca bancile pot ajunge sa profite de aceste prevederi. Bancherii ar putea sa ceara clientilor documente care nu au legatura cu spalarea banilor sau finantarea terorismului. Pur si simplu va fi vorba despre culegerea de informatii despre viata privata a consumatorilor de servicii bancare, ceea ce incalca dispozitiile Legii 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal”, sustine Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice din Senat.
Dupa ce inregistrarea datelor privind convorbirile telefonice si a SMS-urilor de catre operatorii de telefonie mobila a devenit obligatorie prin lege, românii care vor apela la serviciile bancare se vor lovi de zidul completarii noului contract si a documentelor cu informatii personale, potrivit regulamentului Bancii Nationale a României (BNR). Noile reglementari adoptate de sistemul bancar românesc s-au concretizat In Regulamentul 9 /2008 al BNR privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului si a fost publicat in „Monitorul Oficial“, Partea I nr. 527 in luna iulie a anului trecut. Prin intermediul masurilor instituite, România respecta Directiva a III-a a Uniunii Europene privind prevenirea utilizarii serviciilor bancare pentru acte de spalare de bani si finantare a terorismului. De la sfârsitul anului trecut, regulamentul BNR, aprobat prin ordonanta de urgenta, obliga bancile comerciale sa intensifice culegerea de informatii cât mai detaliate despre clientii care apeleaza la serviciile bancare. Prevederile Directivei includ completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar si se aplica pentru toate tranzactiile efectuate de catre clientii bancilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operatiunilor. Astfel, bancile isi vor infiinta servicii si departamente de control, cu angajati specializati in culegerea de date si informatii despre clienti. Reglementarile prevad chiar si posibilitatea ca angajatii bancilor sa poata sa se deplaseze la domiciliile clientilor pentru a verifica autenticitatea datelor declarate si asumate in documentele inaintate bancilor. Cu alte cuvinte, vor fi aplicate proceduri care tin mai degraba de serviciile de securitate si mai putin de sistemul bancar.
Cu filajul in fata caselor
Bancile comerciale isi vor organiza aceasta activitate in functie de propria strategie interna, dar indiferent de aceasta, vor trebui sa faca dovada fata de reglementatorul de piata, adica BNR-ului, asupra modului eficient in care administreaza riscul de spalare a banilor sau chiar a posibilelor activitati de finantare a actelor de terorism. Asta ca sa nu mai amintim ca pentru tranzactiile bancare suspecte statul român dispune deja de institutii abilitate in acest sens, in prima linie aflându-se Oficiul National de Combatere si Prevenire a Spalarii Banilor, a carei existenta bugetara poate chiar fi pusa sub semnul intrebarii in noile conditii. Verificarile pe care angajatii bancilor trebuie sa le faca privesc atât persoanele fizice, cât si pe cele juridice care apeleaza la serviciile lor. Astfel, in cazul persoanelor fizice, regulamentul bancar prevede ca verificarea identitatii clientului sa se realizeze pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului. Informatiile personale, cât si cele privind adresa mentionata in declaratiile facute catre banca care nu se pot proba cu documentele necesare se vor verifica prin orice metoda corespunzatoare, care poate merge pâna la cea de observare directa a domiciliilor. De asemenea, investigatiile se pot face prin verificarea informatiilor furnizate de client bancii cu cele inscrise pe diverse facturi ale clientului sau a fiselor fiscale. In cazul persoanelor juridice, cunoasterea si verificarea derularii afacerilor sunt un aspect extrem de important in conformitate cu regulamentul bancii nationale. Astfel, potrivit articolului 16 al noului set de reglementari, pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, institutiile de credit vor stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei. Potrivit punctului „c” al articolului mentionat, banca trebuie sa instituie o supraveghere sporita si permanenta a afacerilor clientilor. De asemenea, potrivit punctului „d” al aceluiasi articol, banca comerciala trebuie sa adopte masuri corespunzatoare pentru a stabili sau verifica sursa fondurilor clientului. Intruziunea in viata privata a clientului de banca poate fi lesne „abordata” de catre angajatii bancilor care vor fi obligati, potrivit literei f a articolului 16 din regulamentul BNR, sa aiba cunostinta de circumstantele personale ale clientilor si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu clientii.
Abuzul poate deveni o a doua natura
Specialistii din domeniul bancar sustin ideea ca forma veche a reglementarilor inainte de adoptarea Regulamentului nr. 9 al Bancii Nationale era una suficienta in privinta combaterii fraudelor si a actelor de terorism prin intermediul serviciilor bancare. „Parerea mea este ca, urmare a legislatiei privind combaterea terorismului prin intermediul bancilor, adoptata de toata lumea la nivelul Uniunii Europene, România nu mai simtea nevoia unui upgrade. Din punctul meu de vedere, forma existenta inaintea noilor reglementari era una suficienta pentru ca bancile comerciale reusisera sa se organizeze extrem de bine pentru a se feri de tranzactiile si operatiunile suspecte. Domnule, sa fim seriosi, pentru depistarea circuitelor bancare care pot finanta terorismul, statul român are si alte institutii abilitate sa supravegheze aceste aspecte, cum ar fi Oficiul de Spalare a Banilor. Cât despre fraude bancare, ele au existat si vor exista cât va fi lumea. Iar bancile care isi vor permite luxul sa fie neglijente vor ajunge sa plateasca, asta e sigur”, sustine analistul bancar Bogdan Baltazar. Pe de alta parte, specialistii in probleme juridice sustin ca noua forma a reglementarilor BNR privind lupta impotriva finantarii terorismului prin intermediul serviciilor bancare poate da curs abuzului din partea bancilor odata cu stocarea informatiilor personale ale clientilor. ”Noua forma a Regulamentului opt al BNR poate fi o sursa extrema de abuzuri si spun asta pentru ca bancile comerciale pot ajunge sa profite de aceste prevederi. Bancherii pot ajunge sa ceara clientilor anumite dovezi – documente care nu au legatura cu spalarea banilor sau finantarea operatiunilor de terorism. Pur si simplu va fi vorba despre culegerea de informatii despre viata privata a consumatorilor de servicii bancare, ceea ce intra in contradictie cu prevederile dispozitiilor Legii 677.2001 privind protectia datelor cu caracter personal”, sustine senatorul Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice din Senat. Potrivit acestuia, angajatii bancilor care se vor ocupa cu verificarea si culegerea informatiilor despre cilenti nu isi pot justifica activitatea privind siguranta nationala, care intra in atributiile altor institutii abilitate, serviciile de informatii. „Daca luam numai exemplul oferit de punctul f al articolului 16, in care se precizeaza ca bancherii trebuie sa cunoasca „circumstantele personale ale clientului”, putem sa realizam cât de departe pot merge lucrurile sub acest aspect si cât de aberante pot fi prevederile acestui nou regulament al BNR”, a declarat senatorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu