DACA UE va adopta propunerea ministrului suedez al justitiei, Thomas Bodström, referitoare la arhivarea pe termen lung a informatiilor electronice, supravegherea totalã a vietii cetatenilor va deveni în curînd o realitate. Motiunea demnitarului suedez, sustinutã si de ministrii de justitie ai Frantei, Spaniei si Irlandei, are 7 puncte principale:
1. Arhivarea informatiei electronice.
Operatorii de telefonie si internet vor fi obligati sã pãstreze cel putin trei ani orice informatie privind traficul electronic (la cine suni, cui trimiti sms, e-mail, ce pagini internet vizitezi etc.).
2. Perchezitii secrete la domiciliu.
Politia secretã poate efectua perchezitii domiciliare secrete si confisca obiecte. Acelasi drepturi le va avea si politia obisnuitã, în cazul infractiunilor grave.
3. Ascultarea “preventivã” a convorbirilor telefonice.
Politia va putea asculta convorbiri telefonice chiar dacã nu s-a sãvîrsit nici o infractiune, dar considerã cã existã un asemenea risc.
4. Informatiile pot fi utilizate si “colateral”.
Informatiile rezultate în urma interceptãrii convorbirilor telofonice ori a corespondentei electronice, pot fi folosite de autoritãti si în alte cauze decît cele pentru care au fost utilizate initial.
5. Interceptarea convorbirilor si a corespondentei persoanelor NESUSPECTATE (subl. ns.) de sãvîrsirea vreunei infractiuni, dacã politia considerã de interes acest lucru.
6. Prelevarea de probe ADN de la persoane, fãrã conditionãrile actuale. Cu alte cuvinte, împotriva vointei persoanei.
7. Posibilitãti sporite pentru organele de politie, de a lucra sub identitate falsã si de a depune mãrturie în fata instantei de judecatã sub date de identitate false.
Thomas Bodström sustine cã deja operatorii de telefonie si internet arhiveazã informatii electronice la solicitarea politiei si cã este de preferat sã existe o reglementare legalã în acest sens.
Aceastã propunere reflectã o “atitudine istericã” în combaterea cu orice pret a criminalitatii şi a aşa-zisului “terorism”,reprezântd totodată o violare grosolanã a vietii private. În plus, informatiile pot ajunge si în alte mîini, putînd fi folosite în scopuri necurate – spre exemplu, santaj. Existã dovezi cã autoritãtile nu pot garanta securitatea unei astfel de baze de date.
În aceiaşi ordine de idei, Federaţia Internaţională a ziariştilor (IFJ) afirmă că în statele UE, există o „cultură a supravegherii de rutină” a ziariştilor de către poliţie, care pune în pericol libertatea presei. IFJ a protestat de asemenea faţă de încălcarea drepturilor jurnaliştilor în Danemarca, unde doi ziarişti au fost chemaţi în instanţă şi riscă să fie condamnaţi la închisoare pentru publicarea de „informaţii obţinute ilegal de o terţă parte”, într-o anchetă asupra motivelor invocate de autorităţi pentru a susţine războiul din Irak. Cazul din Danemarca arată modul în care jurnaliştii sunt persecutaţi pentru că au dat publicităţii informaţii care pun guvernul într-o situaţie jenantă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu